Iată câteva lucruri esenţiale pe care trebuie să le ştii despre lipofilling-ul sânilor (rezultate, riscuri şi efecte secundare) şi diferenţele dintre această procedură de augmentare mamară şi cea care utilizează implanturile:
Lipofilling-ul sânilor
Lipofilling-ul este denumirea pe care o poartă tehnica de transfer a ţesutului adipos care presupune recoltarea sa din alte zone ale trupului şi injectarea în zona bustului, pentru mărirea sânilor. Prin intermediul lipofilling-ului se poate obţine o augmentară permanentă s sânilor, fără cicatrici vizibile. Este însă important de reţinut şi faptul că rata de absorbţie a ţesutului adipos este de aproximativ 60%, după care rezultatul rămas va fi unul definitiv.
Etapele intervenţiei de lipofilling al sânilor
Procedura de augmentare a sânilor cu grăsime proprie implică 2 etape.
Pentru început, este vorba despre recoltarea celulelor adipoase din diverse locaţii ale trupului unde acestea se află în exces şi nu sunt necesare. Astfel de zone includ coapsele, abdomenul sau fesele. În funcţie de volumul dorit, se recoltează între 500 şi 1000 de centimetri de ţesut adipos.
Operaţiunea utilizează canule extrem de fine prin care, în cea de-a doua fază, se vor injecta celulele care sunt viabile în ţesutul localizat la sâni, astfel având loc o creştere în volum a bustului. După finalizarea intervenţiei, sânii vor fi mai mare decât rezultatul final, motivele fiind că unele celule adipoase nu vor supravieţui acestui transplant şi zona va fi tumefiată. În general circa 60% din ţesutul care a fost transferat ar trebui să supravieţuiască, aşadar, sânii vor scădea în volum timp de circa 6 luni după operaţie, abia apoi fiind vizibil rezultatul final şi permanent. Există şi cazuri în care această rată de supravieţuire a celulelor adipoase este mai ridicată, alteori, mai scăzută.
Există posibilitatea ca, în zona în care s-au facut injectările, să rămână vizibile urme mici de circa 2-5 mm, la fel, pot rămâne cicatrici de 5-10 mm diametru în locaţiile de unde s-a prelevat anterior ţesutul adipos.
Riscurile şi posibilele efecte secundare în urma procedurii de lipofilling
Cel mai des întâlnite efecte secundre ale procedurii de lipofilling includ efecte similare unei liposucţii şi ale intervenţiei de injectare a ţesutului adipos. Însă, unul dintre cele mai serioase aspecte de care sunt pacientele preocupate este reprezentate de riscul apariţiei cancerului mamar.
Este posibil ca, în unele cazuri, 40% dintre celulele adipoase care nu supravieţuiesc transferului să lase în urma lor calcifieri vizibile în cadrul investigaţiilor medicale.
Dacă pacienta este însărcinată sau dacă alăptează, va fi nevoie de o amânare a procedurii de lipofilling până la încheierea acestor perioade pentru o siguranţă mai mare.
Procedura de lipofilling şi augmentarea prin implanturi mamare: rezultate finale
Diferenţa cea mai marcantă dintre cele două intervenţii este aceea că lipofilling-ul va genera, spre deosebire de mărirea cu implanturi, o creştere în volum destul de redusă a sânilor. În funcţie de volumul iniţial al sânilor se pot injecta aproximativ 100-300 de centimetri cubi de ţesut adipos, din care circa 40% nu va supravieţui. Astfel, augmentarea finală se va situa undeva la 60-180 de centimetri cubi, în cazul utilizării lipofilling-ului.
Cu ajutorul augmentării care utilizează implanturile mamare, sânii pot fi măriţi cu până la 400 de centimetri cubi într-o intervenţie. Ar mai trebui reţinut faptul că, în cazul pacientelor care nu deţin destul ţesut adipos, însă, totuşi îşi doresc o augmentare prin lipofilling, acestea vor fi nevoite să acumuleze exces ponderal înainte de intervenţie, fapt care, de asemenea, reprezintă o oarecare neplăcere.
Comentarii
Trimiteți un comentariu